POVESTI - FULGUL DE NEA
Copacii si-au dat jos vesmantul iar vantul le misca batranele si golasele ramuri.Bradul insa nu si-a schimbat infatisarea,a ramas verde si este gata sa adaposteasca orice pasare ratacita. Unul din ei raspunse:”As dori sa vizitesc pamantul de care toti pomenesc!” Dar paznicul nu accepta si zise:”Duceti-va acasa pe aceasta poarta veti trece numai cand veti deveni mai mari.” Unul dintre fulgi a stat de vorba cu paznicul timp in care celalat a disparut.El se furisase de mult si calatorea deja cu fulgi mari. Nefiind destul de maturizat experientza lui a fost plina de primejdii:”O, vad pamantul! Voi cadea pe pamantul ud si ma voi topi!Ce ma fac ,oare de ce nu am ascultat sa am rabdare??? Intre timp Fulgul mama il cauta disperata:”Fulg!Fulg!” Micutzul speriat abia ingaima:”Da mama sunt aici pe ramura bradului!” Atunci din senin o pala de vant i-a luat pe amandoi temerari si i-a dus inapoi in imparatia cerului. Tragand concluzii si luand aminte din patania lor mai tarziu au devenit invatatori fulgilor mai mici. Nici un fulg nu a mai coborat pe pamant pana nu a devenit adult.Tuturor le-a placut pamantul deoarece l-au vazut intr-un mod placut. |